Statele Unite ar trebui să revizuiască abordarea politică pe plan mondial optând pentru o strategie care să nu se axeze doar pe apărare puternică, ci și pe investiții diplomatice, pe nepropagare nucleară, dezvoltare și relații comerciale corecte, potrivit cotidianului The New York Times.
Casa Albă a ordonat blocarea unor fonduri în valoare de patru miliarde de dolari aprobate de Congresul SUA pentru programe medicale globale și misiuni de pace ale Națiunilor Unite.
“Încă o dată, Administraţia SUA reduce acţiunile de relaţionare paşnică la nivel internaţional. Preşedintele Donald Trump a redus activităţile serviciilor diplomatice, iar dacă nu ar fi fost oprit de Congres, ar fi restructurat Departamentul de Stat prin reducerea serviciilor cu 30%. Acest lucru agravează o tendinţă de câteva decenii a preşedinţilor SUA democraţi şi republicani de a se baza din ce în ce mai mult pe putere militară în avansarea intereselor americane”, scrie cotidianul The New York Times într-un editorial.
Conform proiectului “Costurile Războiului” al Universității Brown, structurilor militare le este alocat mai mult de jumătate din bugetul federal al SUA. După atentatele din 11 sepembrie 2001, se estimează că operaţiunile militare antiteroriste au costat circa 5.900 de miliarde de dolari. Pe fondul disputelor privind bugetul militar actual, democraţii au favorizat o suplimentare de la nivelul de 716 miliarde de dolari la 733 de miliarde de dolari, în timp ce republicanii voiau 750 de miliarde de dolari. Au convenit pentru nivelul de 738 de miliarde de dolari. În schimb, pentru Departamentul de Stat, bugetul propus era de 56 de miliarde de dolari înainte de cererea Casei Albe de reducere cu patru miliarde.
“Politica externă a SUA are nevoie de o reechilibrare, prin care să fie reduse operaţiunile militare în peste 100 de ţări şi, în schimb, să fie reactivată o abordare multidimensională în sensul consolidării democraţiei şi securităţii lumii”, subliniază cotidianul The New York Times.
James Goldgeier, profesor de relații internaționale la Universitatea Americană, a declarat că un recent cerc de opinii progresiste și conservatoare privind reimaginarea politicii externe, în Revista de securitate națională din Texas, a arătat potențial pentru un consens bipartizan. Poziţia comună s-ar baza “pe convingerea din ce în ce mai mare a multor politicieni progresişti şi conservatori că Statele Unite ar trebui să se implice în mai puţine intervenţii militare, date fiind eşecurile din Irak, Afganistan şi Libia”.
“Chiar dacă Statele Unite au nevoie de o apărare puternică, au nevoie şi de dezvoltarea unei strategii de securitate naţională care să nu se bazeze pe cheltuieli militare nelimitate, uneori neraţionale – Pentagonul a picat primul audit anul trecut. În plus, este necesară reţinere în trimiterea forţelor militare în străinătate. O astfel de strategie ar necesita investiţii mai mari în diplomaţie, dezvoltare, în dreptate economică, în comerţ liber şi corect, acţiuni de neproliferare nucleară şi pentru atenuarea schimbărilor climatice”, au subliniat editorialiștii cotidianului The New York Times.