{"id":7750,"date":"2019-05-06T18:53:32","date_gmt":"2019-05-06T15:53:32","guid":{"rendered":"https:\/\/businessexpress.ro\/?p=7750"},"modified":"2026-01-03T22:03:33","modified_gmt":"2026-01-03T20:03:33","slug":"semnal-onu-oamenii-accelereaza-intr-un-ritm-fara-precedent-dezechilibrele-in-natura-cate-specii-de-plante-si-animale-risca-disparitia","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/businessexpress.ro\/ro\/semnal-onu-oamenii-accelereaza-intr-un-ritm-fara-precedent-dezechilibrele-in-natura-cate-specii-de-plante-si-animale-risca-disparitia\/","title":{"rendered":"Semnal ONU: oamenii accelereaz\u0103 \u00eentr-un ritm f\u0103r\u0103 precedent dezechilibrele \u00een natur\u0103. C\u00e2te specii de plante \u015fi animale risc\u0103 dispari\u0163ia"},"content":{"rendered":"

Tr\u0103im vremuri cum rar s-au mai v\u0103zut \u00een istoria omenirii. Civiliza\u0163ia transform\u0103 natura \u00een mod dramatic, astfel c\u0103 un milion de specii de plante \u015fi animale sunt pe cale s\u0103 dispar\u0103 de pe fa\u0163a P\u0103m\u00e2ntului. Este o adev\u0103rat\u0103 amenin\u0163are pentru ecosistem, atrage aten\u0163ia ONU, \u00eentr-un raport de 1.500 de pagini, citat de The New York Times. Sute de exper\u0163i interna\u0163ionali au lucrat la acest studiu amplu privind pericolele pe care le creeaz\u0103 civiliza\u0163ia uman\u0103 \u00een prezent. Un rezumat a fost dat publicit\u0103\u0163ii ast\u0103zi, la Paris.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Concluziile sunt dezolante. \u00cen cele mai multe habitate terestre, de la savanele africane p\u00e2n\u0103 la p\u0103durile din America de Sud, perioada medie de via\u0163\u0103 a plantelor \u015fi animalelor native a sc\u0103zut cu 20 de procente sau mai mult, \u00een principal \u00een ultimul secol. Cei peste 7 miliarde de oameni, care cultiv\u0103 plante, taie p\u0103duri, fac acte de braconaj, pescuiesc \u015fi extrag minerale, altereaz\u0103 \u00eentr-un ritm f\u0103r\u0103 precedent natura. \u00cen paralel, o nou\u0103 amenin\u0163are a ap\u0103rut: \u00eenc\u0103lzirea global\u0103 – o cauz\u0103 major\u0103 a declinului vie\u0163ii \u00een s\u0103lb\u0103ticie, afect\u00e2nd mamifere, p\u0103s\u0103ri, insecte, pe\u015fti \u015fi plante. <\/p>\n\n\n\n

\"\"
P\u0103durile de mangrove protejeaz\u0103 P\u0103m\u00e2ntul \u00een fa\u0163a schimb\u0103rilor climatice<\/figcaption><\/figure>\n\n\n\n

Oamenii produc mai mult\u0103 m\u00e2ncare ca niciodat\u0103, dar degradarea p\u0103m\u00e2ntului cultivat afecteaz\u0103 deja productivitatea \u00een agricultur\u0103 cu 23% pe \u00eentreaga planet\u0103, se mai arat\u0103 \u00een raport. Declinul albinelor s\u0103lbatice \u015fi al altor insecte care ajut\u0103 la polenizarea fructelor \u015fi legumelor ridic\u0103 riscul pierderilor la recolt\u0103 p\u00e2n\u0103 la 577 de miliarde de dolari pe an. Pierderea p\u0103durilor de mangrove \u015fi a recifelor de corali poate expune p\u00e2n\u0103 la 300 de milioane de oameni riscului de inunda\u0163ii. A\u015fadar devastarea at\u00e2t de sever\u0103 a naturii face ca protejarea individual\u0103 a speciilor de plante \u015fi animale sau oferirea de refugii s\u0103 nu mai fie suficient\u0103, cred cercet\u0103torii. \u00cen schimb, ei cer “schimb\u0103ri trasforma\u0163ionale” care s\u0103 includ\u0103 controlul asupra risipei alimentare \u015fi de orice alt\u0103 natur\u0103, precum \u015fi m\u0103suri severe \u00eempotriva exploat\u0103rilor forestiere \u015fi a pescuitului. Altfel, 1,3 milioane de plante \u015fi animale vor disp\u0103rea. Mai exact, dac\u0103 nu se iau m\u0103suri, 40% dintre amfibieni (broa\u015fte, \u015fop\u00e2rle) risc\u0103 extinc\u0163ia, la fel \u015fi o treime dintre mamiferele marine \u015fi o treime dintre corali. De asemenea, peste 500.000 de specii de pe uscat nu au suficient habitat r\u0103mas pentru a le asigura supravie\u0163uirea pe termen lung. <\/p>\n\n\n\n

Cine sunt du\u015fmanii viet\u0103\u0163ilor<\/h4>\n\n\n\n

Fermele, \u015foselele \u015fi ora\u015fele, pescuitul, v\u00e2n\u0103toarea, poluarea apei \u015fi transportul au invadat \u015fi degradat \u00een ultimii ani via\u0163a animalelor \u015fi a plantelor. \u00cen plus, dac\u0103 temperatura medie global\u0103 va mai cre\u015fte cu dou\u0103 grade Celsius peste nivelul perioadei preindustriale, 5% dintre specii sunt amenin\u0163ate cu dispari\u0163ia. “Dac\u0103 singura problem\u0103 ar fi schimb\u0103rile climatice, probabil c\u0103 multe specii s-ar muta \u015fi s-ar adapta, dar c\u00e2nd mediile naturale sunt at\u00e2t de fragmentate, c\u00e2nd plantele \u015fi animalele nu se pot muta s\u0103 g\u0103seasc\u0103 habitate noi, pe placul lor, atunci chiar c\u0103 avem o amenin\u0163are real\u0103”, a declarat Richard Pearson, un ecologist de la Colegiul din Londra. <\/p>\n\n\n\n

Pe 1 mai, Parlamentul britanic a declarat stare de urgen\u0163\u0103 din cauza schimb\u0103rilor climatice. Liderul Opozi\u0163iei Jeremy Corbyn a avertizat c\u0103 trebuie luate m\u0103suri rapide pentru a proteja mediul \u00eenconjur\u0103tor.\u00a0 <\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Tr\u0103im vremuri cum rar s-au mai v\u0103zut \u00een istoria omenirii. Civiliza\u0163ia transform\u0103 natura \u00een mod dramatic, astfel c\u0103 un milion de specii de plante \u015fi animale sunt pe cale s\u0103 dispar\u0103 de pe fa\u0163a P\u0103m\u00e2ntului. Este o adev\u0103rat\u0103 amenin\u0163are pentru ecosistem, atrage aten\u0163ia ONU, \u00eentr-un raport de 1.500 de pagini, […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":7751,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"wpzoom_is_breaking":1,"source_url":"","_jetpack_feature_clip_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2},"jetpack_post_was_ever_published":false},"categories":[9],"tags":[],"class_list":["post-7750","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","category-actual"],"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/paH2fj-210","jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i0.wp.com\/businessexpress.ro\/wp-content\/uploads\/2019\/05\/taieri-ilegale.jpg?fit=800%2C600&ssl=1","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/businessexpress.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7750","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/businessexpress.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/businessexpress.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/businessexpress.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/businessexpress.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7750"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/businessexpress.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7750\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7753,"href":"https:\/\/businessexpress.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7750\/revisions\/7753"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/businessexpress.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/7751"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/businessexpress.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7750"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/businessexpress.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7750"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/businessexpress.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7750"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}