La mai puţin de două săptămâni de la data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 7/2019, pe site-ul Ministerului Justiției, a fost publicat un proiect al unei ordonanțe de urgență prin care ar urma să fie modificată O.U.G. nr. 7/2019. Potrivit notei de fundamentare a acestui proiect, obiectivele modificărilor preconizate ar fi următoarele: eliminarea tensiunilor generate de adoptarea O.U.G. nr. 7/2019 şi asigurarea funcţionării optime a instanțelor judecătorești și a parchetelor de pe lângă acestea.
Analiza acestui proiect reliefează faptul că, în concepția inițiatorului acestuia, dl. Tudorel Toader, obiectivele indicate mai sus ar urma să fie atinse, în special, prin modificarea reglementărilor privitoare la cariera magistraților, delegarea procurorilor și eliberarea din funcție a judecătorilor și procurorilor.
Astfel, în primul rând, este preconizată suprimarea dreptului judecătorilor care au avut calitatea de procurori de a accede la următoarele funcții: procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procuror-şef al DNA și adjuncţii acestuia, procuror-şef al DIICOT și adjuncţii acestuia, procurorii-şefi ai secţiilor din cadrul acestor parchete.
În acest context, remarcăm faptul că operarea acestei modificări ar conduce la revenirea la o demarcație netă în materia carierei procurorilor și judecătorilor ca urmare a suprimării dreptului judecătorilor în funcție de a accede la funcțiile de conducere din cadrul parchetelor enumerate anterior.
În al doilea rând, inițiatorul proiectului analizat propune să se renunțe la interdicția delegării procurorilor în funcţiile de conducere enumerate mai sus, precum la măsura încetării unor asemenea delegări în ființă în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 7/2019.
O asemenea revenire ar conduce la preîntâmpinarea creării unor blocaje instituționale la nivelul parchetelor ca urmare a încetării delegărilor unor procurori în funcțiile de conducere enumerate mai sus, precum și a imposibilității realizării unor noi astfel de delegări, riscul creării unui astfel de blocaj existând în cazul DNA care, în prezent, este condusă de un procuror delegat.
În al treilea rând, este preconizată suprimarea posibilității eliberării din funcție a judecătorilor și procurorilor pe motivul neîndeplinirii condiției bunei reputaţii ceea ce ar fi de natură a înlătura riscul eliberării arbitrare din funcție a judecătorilor şi procurorilor, risc generat de faptul că legislația în vigoare nu prevede situațiile care se circumscriu acestui caz de încetare a calității de judecător, respectiv procuror.
Cu toate acestea, se observă că, prin intermediul proiectului analizat, nu este tranșată o problemă a cărei stringență a fost reliefată de protestele generate de adoptarea O.U.G. nr. 7/2019. Ne referim aici la problema Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie căreia i-a fost conferită competența exclusivă de a efectua urmărirea penală în cazul infracţiunilor săvârşite de judecători şi procurori, procurorii din cadrul acesteia aflându-se în subordinea exclusivă a procurorului-șef al acestei secții care este desemnat de Plenul CSM iar nu în subordinea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care este desemnat de președintele României.
În concluzie, dat fiind faptul că, prin intermediul proiectului analizat, nu este oferită o rezolvare uneia dintre problemele care a stat la originea tensiunilor a căror calmare ar fi urmărită, este îndoielnic că operarea modificărilor legislative prevăzute de acest proiect va conduce la detensionarea scontată.
