Dana Gîrbovan, propunerea PSD pentru funcția de ministru al Justiției, a prezentat o listă cu 12 obiective pentru îmbunătățirea justiției, dacă va fi numită ministru. Printre ele se numără degrevarea instanțelor de numărul foarte mare de dosare, măsuri împotriva traficului de persoane, dar și combaterea corupției sau arhiva SIPA.
Dana Gîrbovan explică, într-o postare pe Facebook, că a acceptat propunerea din partea PSD ca pe „sarcina unui ministru tehnocrat, deschis propunerilor și colaborării cu toți factorii decizionali și societatea civilă în scopul îmbunătățirii justiției”.
Aceasta prezintă 12 obiective pe care le are dacă va fi numită ministru al Justiției, spunând că „este momentul ca societatea românească să depășească viziunea reductivă asupra justiției, opțiunile extrem de politizate și polarizate, pentru a face loc unei abordări constructive și pragmatice asupra justiției”.
Gîrbovan arată că situația din Justiție este una destul de gravă. Potrivit Danei Gîrbovan, în 2018, pe rolul instanțelor au existat aproape 3 milioane de dosare, ceea ce s-a tradus într-o încărcătură medie pe fiecare judecător de 1.152 de dosare la ICCJ, de 586 de dosare la curțile de apel, de 655 de dosare la tribunale și de 1.129 de dosare la judecătoriile simple. La parchete, situația este similară: peste 3,3 milioane de lucrări înregistrate în 2018, din care 1,75 milioane s-au transformat în dosare penale. 92% dintre ele se înregistrează la parchetele de pe lângă judecătorii. La Parchetul General, încărcătura medie pe cap de procuror este de 56 de dosare, la DNA de 84 de dosare, la DIICOT de 107 dosare.
„De ani de zile, atunci când s-a vorbit despre justiție, societatea s-a concentrat pe partea spectaculoasă a unor cazuri penale de notorietate,
ignorându-se însă milioanele de cauze din instanțe și parchete care stau pe umerii câtorva mii de judecători și procurori. De aceea, principalele soluții pe care le am în vedere privesc atât nevoile și așteptările cetățenilor, cât și ale judecătorilor, procurorilor, avocaților și grefierilor, dar și ale mediului
de afaceri”, a transmis Dana Gîrbovan pe Facebook.
Obiectivele Danei Gîrbovan
1. Degrevarea instanțelor. „Sunt judecători ce pronunță și motivează peste o mie de hotărâri anual, ceea ce este inuman. Numărul mare de dosare pe judecător își pune în mod direct amprenta asupra calității actului de justiție”.
„Conform statisticilor europene, România este țara care, în perioada 2015-2017, a înregistrat cel mai mare număr de dosare nou înregistrate în materie civilă și comercială pe suta de locuitori”.
„Cauza : Există un număr mare de litigii în care statul, prin instituțiile sale, are calitatea de reclamant sau pârât. Numai cauzele de contencios au ajuns să reprezinte 30% din numărul dosarelor aflate pe rolul curților de apel și 48% din dosarele aflate pe rolul ICCJ. Aceste date relevă un clivaj tot mai mare între stat și cetățeni, îngrijorătoare din prisma raporturilor de încredere reciprocă ce ar trebuie să existe între aceștia”.
2. Măsuri împotriva criminalității organizate și, în special, împotriva traficului de persoane
„Dincolo de strategii deja existente, ONG-urile ce lucreaza la firul ierbii, cu victimele traficului, pot oferi informații esențiale despre problemele reale cu care se confruntă și oferi soluții concrete, de aceea prima întâlnire pe care aș avea-o ar fi cu acestea. Există o legătură strânsă între corupție și criminalitatea organizată, de aceea va fi necesară o analiză cu privire la cauzele instrumentate de DNA și DIICOT având că obiect fapte de corupție și legătura cu crimă organizată”.
3. Combaterea corupției
„Combaterea corupției este o necesitate pentru orice stat ce are respect pentru cetățenii săi. Lupta împotriva corupției nu trebuie însă transfomată în ideologie, sub umbrela căreia să fie permise derapaje sau abuzuri. Am arătat în mod constant că toleranța față de derapaje sau abuzuri nu ajută lupta împotriva corupției, ci o decredibilizează. Ca atare, o combatere a corupției sustenabilă în timp trebuie dusă prin dosare făcute profesionist, care să reziste controlului instanțelor de judecată, dublată de focalizarea pe recuperarea prejudiciilor. În plus, pentru o eficientă combatere a corupției, măsurile punitive trebuie dublate de măsuri preventive, cum sunt creșterea transparenței și reducerea birocrației”\
4. Relația cu Comisia Europeană
„România este în continuare sub monitorizarea Comisiei Europene, în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare. Voi întări componenta de cooperare în cadrul mecanismului atât prin comunicare constantă, cât și prin întâlniri directe cu oficialii europeni. Voi facilita, de asemenea, întâlnirea oficialilor europeni cu liderii din justiție, pentru ca aceștia să aibă informații complete și corecte despre sistem”.
5. Independența financiară a instanțelor
„Cu excepția ICCJ bugetele instanțelor, care sunt parte a puterii judecătorești, au continuat să rămână la Ministerul Justiției, care e parte a puterii executive. An de an s-a amânat punerea în aplicare a unei prevederi legale care dispunea mutarea bugetului instanțelor de la MJ la ICCJ, pentru ca anul trecut prevederea transferului să fie eliminată cu totul din lege prin ordonanță de urgență. După o consultare cu Secția pentru judecători a CSM și cu ICCJ, voi propune o inițiativa legislativă pentru rezolvarea acestei probleme recurente.“
6. Transparentizarea justiției
„Ministerul Justiției trebuie să devină model de bune practici în materia accesului la informații de interes public. Voi face demersuri, de asemenea, pentru publicarea ordinelor cu caracter general emise de procurorii șefi, conform recomandărilor europene, precum și pentru aplicarea prevederilor legale ce impun publicarea tuturor actelor extrajudiciare ce au privit sau influențat justiția”.
7. Problema SIPA
„În 2017 a fost adoptată Hotărârea de Guvern nr. 410/9 iunie 2017, având ca obiect “unele măsuri referitoare la arhiva fostei Direcții Generale de Protecție și Anticorupție”. Prin această hotărâre, Guvernul a decis constituirea unei Comisii care va inventaria, declasifica sau, acolo unde va fi cazul, va trece la un alt nivel de clasificare sau de secretizare documentele din arhiva DGPA, după care le va preda instituțiilor cu competențe în domeniu. Hotărârea de Guvern instituia și obligația întocmirii de către comisie a unor rapoarte semestriale de activitate, a căror sinteză trebuia publicată pe pagina de internet a MJ. De la data adoptării acestei hotărâri au trecut mai bine de doi ani, fără ca vreun raport sau informație privind arhiva SIPA să fie făcut public”.
