Noi avertismente dure adresate României de oficialii europeni. Prim-vicepreședintele CE amenință România că, dacă modificările aduse Codurilor Penale intră în vigoare, MCV va fi înlocuit cu un mecanism și mai dur. Timmermans a transmis autorităților române, într-o scrisoare, că dacă aceste acte normative vor fi adoptate, în cazul țării noastre va fi declanșat Articolul 7 din Tratatul Uniunii Europene.
Frans Timmermans precizează că reprezentanţii Comisiei Europene au fost nevoiţi, în ultimele luni, să revină, din ce în ce mai des, la situația privind evoluția statul de drept în România.
„În ultimele luni, Comisia Europeană a fost nevoită să tot revină asupra evoluției statului de drept în România. Comisia a subliniat de fiecare dată că se fac pași înapoi în progresele înregistrate în ultimii ani. Problemele pe care le-am identificat, dar și recomandările date pentru a le rezolva, nu au fost luate în considerare. De asemenea, nici recomandările făcute de Comisia de la Veneția sau GRECO nu au fost abordate. Din păcate, ultimele evoluții din România depășesc problemele existente privind statul de drept. În raportul MCV din noiembrie 2018, Comisia a stabilit o cale clară de urmat – oprirea acestui trend și revenirea României pe calea cea bună (…) însă această a fost ignorată”, se arată în scrisoarea semnată de Frans Timmermans.
Scrisoarea, adresată preşedintelui Klaus Iohannis, preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, preşedintelui Camerei Deputaţilor Liviu Dragnea şi premierului Viorica Dăncilă, prezintă mai multe preocupări care au fost ignorate în actele adoptate şi rămân valabile. Iată doar câteva exemple:
-Reducerea termenelor de prescripţie: pentru infracţiunile care fac obiectul unei pedepse între 10 şi 20 de ani, şi între 5 şi 10 ani, perioada până la condamnare definitivă ar fi, în principiu, redusă cu doi ani. Prim-vicepreşedinte CE atrage atenția că multe infracţiuni pot rămâne nepedepsite, inclusiv infracţiuni care, în conformitate cu legislaţia UE, ar trebui pedepsite în mod efectiv cu sancţiuni penale şi cu efect de descurajare (cum ar fi falsificarea de bani, abuz de piaţă sau pornografie infantilă), scrie Mediafax;
-Reducerea pedepselor pentru anumite infracţiuni în poziţii publice, cum ar fi abuzul în serviciu;
-De exemplu, autoritățile române au implementat un sistem disciplinar strict și exhaustiv și noi răspunderi pentru magistrați;
-Modificările adoptate de Parlamentul român pe 24 aprilie 2019 la Codul Penal, Codul de Procedură penală și legile privind corupția se adaugă la aceste îngrijorări;
-Modificarea regulilor privind denunţul infracţiunilor de mituire: normele adoptate ar limita posibilităţile de a furniza dovezi privind acest tip de infracţiuni.
“Impactul acestor modificări ar putea fi agravat suplimentar de orice legislaţie care să permită recursuri extraordinare în cazurile afectate de hotărârea Curţii Constituţionale privind sentinţele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ceea ce constituie în sine o ingerinţă în ceea ce priveşte independenţa sistemului judiciar şi ar putea afecta protecţia eficientă a intereselor financiare ale UE”, avertizează prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, potrivit Mediafax.
Oficialul CE susține că dacă măsurile necesare nu sunt luate în scurt timp, Comisia va declanșa “Rule of law Framework” (Cadrul UE pentru Statul de Drept)”. Procedura prevede un dialog de corectare a problemelor și evitarea a declansării Articolului 7 al Tratatului Uniunii Europene. Aceasta ar urma să înlocuiască, cât timp este în desfășurare, Mecanismul de Coooperare și Verificare.
Articolul 7, activat deja în cazul Poloniei şi Ungariei, este o măsură care poate aduce suspendarea dreptului de vot al ţărilor vizate. Camera Deputaților a adoptat în 24 aprilie, ca for decizional, proiectele pentru modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală. Acestea au fost atacate la Curtea Constituțională de președintele Klaus Iohannis și de PNL.
