Partidele vechi, PSD şi PNL, sunt favoritele românilor la alegerile europarlamentare din 26 mai. Primele estimări publicate de Parlamentul European arată că Partidul Social Democrat ar câştiga 26,5% din voturi, adică 10 mandate, în timp ce liberalii ar obţine 23% din voturi, ceea ce ar însemna opt fotolii la Bruxelles. Din spate vin ca un bloc aproape compact partidele nou apărute pe scena politică de la noi. Partidul Pro România al lui Victor Ponta ar urma să câştige trei mandate, la egalitate cu USR şi ALDE. Însă, aceste sondaje nu au luat în calcul faptul că USR va avea o listă comună cu PLUS-ul lui Dacian Cioloş, care ar putea obţine alte două mandate. Rămâne de văzut dacă împreună cei de la USR-PLUS vor fi mai puternici şi dacă vor obţine peste cinci mandate. La finalul listei referitoare la ţara noastră, se regăsesc PMP şi UDMR, cu câte două mandate.
Bătălia pentru un loc bun pe listă
România va avea anul acesta 33 de mandate în Parlamentul European. Cu unul mai mult decât la alegerile anterioare, datorită faptului că Marea Britanie părăseşte Uniunea Europeană, iar mandatele se redistribuie între celelalte state membre. Deşi cetăţenii nu par foarte interesaţi de alegerile din 26 mai în urma cărora ne alegem reprezentanţii la Bruxelles, politicienii dau bătălii acerbe în culise pentru a prinde un loc eligibil pe liste. Căci votul este pe lista formată de conducerea partidului şi nu uninominal. De aceea, sunt multe partide care încă nu şi-au făcut publice listele, cu aproape trei luni înainte de alegeri.
Ce se ştie până acum
PSD. Liviu Dragnea a anunţat astăzi că în perioada15-20 martie va fi finalizată lista. Cei care şi-au exprimat până acum dorinţa de a candida sunt Rovana Plumb, ministrul Fondurilor Europene, şi Claudiu Manda, şeful Comisiei pentru Controlul SRI, viitor soţ al Olguţei Vasilescu. Social democraţii nu au stabilit dacă vor avea listă comună cu partenerii de la ALDE.
PNL. Ludovic Orban a declarat că a amânat votul pentru lista candidaţilor pentru că mulţi dintre ei sunt europarlamentari implicaţi în candidatura Laurei Codruţa Kovesi la şefia Parchetului European. Se fac încă analize, aşa că se va stabili ulterior o dată la care cei 49 de candidaţi să fie supuşi votului colegilor din partid. Cert este că fostul preşedinte liberal, Crin Antonescu, nu va mai deschide lista PNL, în urma mai multor critici din interior. Sunt şanse ca soţia acestuia, Adina Vălean, actual europarlamentar să fie pe listă şi anul acesta.
Pro România. Comisarul european pentru Dezvoltare Regională, Corina Creţu, susţinută iniţial de PSD, a anunţat că va candida la noile alegeri din partea formaţiunii înfiinţate de fostul premier, Victor Ponta. Este foarte posibil ca ea să fie şi cap de listă. Rămâne de văzut dacă va mai candida şi soţia lui Ponta, Daciana Sârbu.
USR-PLUS. Cele două formaţiuni au anunţat la începutul lunii februarie că vor face alianţă pentru alegerile europarlamentare, dar nu numai. Ei sunt singurii care şi-au definitivat lista, de alfel. Deschizător de listă este fostul premier şi fost comisar european, Dacian Cioloş, urmat de Cristian Ghinea, deputat USR şi fost ministru al Fondurilor Europene în guvernul tehnocrat condus de Cioloş. Urmează Dragoş Pâslaru, tot un fost ministru din Guvernul Cioloş, de data aceasta al Muncii. Iar pe locul al patrulea este excentrica franţuzoaică stabilită în România, Clotilde Armand, din partea USR. Cele două formaţiuni au demarat deja strângerea de semnături necesare pentru susţinerea candidaturilor.
ALDE. Având în vedere că fac parte din familii separate în politică, cel mai probabil , membrii partidului lui Călin Popescu Tăriceanu vor candida pe o listă separată de PSD. „Nu s-a luat o decizie, nici într-un sens, nici în celălalt. Probabil săptămâna viitoare vom avea o discuţie pe acest subiect. Colegii mei doresc ca în alegeri să existe un partid care să reprezinte valorile şi principiile liberale”, a spus Călin Popescu Tăriceanu, sâmbăta trecută, la Sinaia.
Potrivit estimării publicate astăzi, Partidul Popularilor Europeni, din care face parte şi PNL, ar câştiga la viitoarele alegeri cele mai multe mandate: 183. Acesta este urmat de Grupul socialiştilor cu 135 de locuri şi Grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa (ALDE), cu 75 de mandate. Parlamentul European va publica estimări actualizate la fiecare două săptămâni până la finalul lunii aprilie şi, săptămânal, în luna mai, până în ziua alegerilor.
