Nepopularitatea miliardarilor care conduc giganţii tehnologici ai lumii atinge cote înalte în ultima vreme. Mulţi îi vor puşi la zid, amendaţi sau taxaţi. Sau toate la un loc.
Chris Larsen este unul dintre cei mai bogaţi oameni din Silicon Valley şi, de ce nu, din lume. Aflat la al treilea start-up şi intervievat recent de Washington Post, acesta a spus pe un ton glumeţ: “Să realizezi că oamenii te urăsc pentru curajul tău, îţi dă o oarecare valoare”. Iar Larsen nu de valoare are nevoie. Ajutat de explozia criptomonedelor, averea lui a urcat la 59 de miliarde de dolari.
De zeci de ani, democraţii şi republicanii au văzut în elita oamenilor de afaceri ai Americii salvarea ţării. Companiile lor au produs serii neîntrerupte de obiecte care au ţinut economia în clocot şi venitul domestic ridicat. În plus, eforturile lor filantropice erau destinate să repare unele dintre cele mai supărătoare probleme ale ţării. Rolul Guvernului era acela de a sta deoparte.
Acum acel consens e pe cale să fie încălcat. Pentru prima dată în zeci de ani, viitorul capitalismului este subiect de debate printre candidaţii la preşedinţie. În Silicon Valley, la Davos ori la Harvard Business School se discută despre faptul că acel tip de capitalism care a făcut SUA o putere economică de invidiat este responsabil şi de creşterea inechităţii sociale şi a furiei care divide ţara.
Americanii încă iubesc tehnologia, dar mulţi se tem pentru viitorul economic al ţării şi au nevoie de cineva pe care să dea vina.
Senatorul democrat cu principii socialiste, Bernie Sanders, care se visează la Casa Albă, îşi concentreaza discursurile de la mitingurile politice împotriva miliardarilor care “controlează viaţa politică şi economică a naţiunii”. Criza financiară din 2008 a dezvăluit slăbiciunile capitalismului american, dar a fost nevoie de alegerea lui Donald Trump preşedinte ca miliardarii Americii să se teamă pentru viitorul capitalismului, se mai arata în articolul Washington Post.
Planul comunităţii de business: să repare capitalismul înainte să fie prea târziu.
Lideri politici precum Trump, Sanders sau senatoarea Elizabeth Warren pledează pentru taxe pe avere şi schimbări în companii, lucruri care ar fi fost de neimaginat în urmă cu câţiva ani. Unele voci vorbesc despre o revoluţie a ideilor la extreme. În plus, un semnal de alarmă vine şi din partea Harvard Business School, care formează viitoarele generaţii de directori. Unul dintre cele mai populare cursuri are ca temă “reinventarea capitalismului”.
Paradoxul e că în timp ce naţiunea e divizată de ură rasială, imigranţi de origine indiană, de exemplu, ajung staruri şi CEO la companii precum Google. De cealaltă parte a baricadei sunt politicieni precum Bernie Sanders, care spun aşa: “Democraţia înseamnă o persoană, un vot, şi nu miliardari care cumpără alegeri”.
